Retrospectivă – o expoziție semnată de orădeanul Molnár László József

Expoziția intitulată “Retrospectivă”, cu lucrări semnate de pictorul și graficianul de origine orădeană Molnár László József, va fi vernisată în cadrul Zilelor Sfântului Ladislau.
Vernisajul va avea loc marți, 21 iunie, de la ora 18, în galeria amenajată în cadrul Cetății Oradea.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 – 23 iunie, între orele 15 și 18, respectiv în perioada 24 – 26 iunie, între orele 11 și 18.

Lucrările din cadrul expoziției reprezintă o selecție de pe parcursul întregii cariere a artistului, de la începuturi până în prezent. “În cazul în care considerăm lucrările ca fiind o serie, un mare colaj, atunci ne aflăm în fața caracterului creatorului. Ne aflăm de asemenea, tangent, și în fața lucrurilor care l-au influențat, experiențelor pe care le-a trăit, a atmosferei politice, a interesului său pentru arta plastică. (…) Lucrările sale sunt întregi și privite în contextul timpului lor, de sine stătătoare, însă cu această ocazie vedem că ne pot plăcea și împreună, sub formă de serie compactă. Acest lucru se poate întâmpla cu atât mai mult cu cât perioadele de creație nu sunt foarte bine delimitabile, ele se suprapun pe alocuri, un motiv utilizat în perioade anterioare poate deveni dominant ulterior, respectiv o senzație poate să “erupă” din nou”, detaliază poetul Cukor György.

Molnár László József s-a născut în 23 martie 1951 la Oradea. A studiat la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, pe care l-a absolvit în 1975, la secția Grafică. Din 1980 trăiește în Ungaria. Este membru al mai multor organizații artistice de profil din Ungaria, iar între 1998 și 2004 a fost șeful catedrei de desen a Universității Eszterházy Károly din Eger.

Palya Bea ne călăuzește spre lumea viselor, în ultima zi a festivalului

Palya Bea – cântăreață, compozitoare, scriitoare – este o prezență importantă în peisajul muzical din Ungaria. “Limba ei maternă”, din punct de vedere muzical, este folclorul maghiar, însă creațiile ei sunt influențate și de muzica rromă, bulgară, sefardă și indiană. Bea cântă cu plăcere mai ales cântece compuse de ea, melodii în care ne împărtășește din universul ei personal.

Pe parcursul celor 11 discuri scoase pe piață, Palya Bea s-a jucat cu temele tradiționale și cu cele moderne, într-o căutare și găsire continuă de sine. Versurile sale sunt dureros de sincere și, uneori, amuzante. Bea seduce publicul prin vocea sa minunată, felul aparte prin care interpretează melodiile și prin prezența sa scenică puternică.

În cadrul Zilelor Sfântului Ladislau, Bea îi va vrăji pe cei mici, dar nu numai, în 26 iunie, de la ora 17:00, cu albumul său intitulat Altatok – Dalok, versek Álomország kapuján innen és túl (Cântece de leagăn – melodii și versuri la poarta lumii viselor și dincolo de ea).

„Ideea de a scrie cântece de leagăn este veche, însă imboldul mi l-a dat fiica mea, când încă o purtam în burtă. Melodiile vorbesc nu doar despre adormit, ci și despre intimitate, tandrețe. Deseori este doar voce în melodii, uneori cu acompaniament fin, discret – sunete exotice, intrumente precum oud, tanpura”, detaliază Bea. Cât despre cui se adresează albumul, artista spune că este bine să fie ascultat de toți cei cu vârste între 0 și 99 de ani.

„Sunt și melodii mai copilărești și mai adulte, iar eu cred că cei mici – și cei mari – vor primi cu drag albumul ca întreg și că melodiile își vor găsi locul în urechile și în sufletul lor” – cu aceste cuvinte ale artistei recomandăm și noi concertul tuturor celor între 0 și 99 de ani… și chiar și peste această vârstă.

Zórád, scriitorul de imagini – expoziție cu ilustrațiile literare ale artistului

Zórád, scriitorul de imagini – expoziție cu ilustrațiile literare ale artistului – este un eveniment important care va avea loc în cetatea Oradiei în cadrul Zilelor Sfântului Ladislau.

Zórád Ernő (Balassagyarmat, 16 octombrie, 1911 – Budapesta, 8 aprilie, 2004), “Boemul Preciziei”, a fost un artist complex: creator de benzi desenate, pictor, grafician, ilustrator, caricaturist și maestru al artelor decorative.

După cum spunea el însuși, inițial a urât și a desconsiderat benzile desenate și a început să le realizeze doar din nevoie; totuși ulterior a recunoscut că “un roman de benzi desenate este cea mai dificilă zonă de grafică aplicată”. De altfel, el a devenit poate cel mai cunoscut și cel mai influent reprezentant maghiar al genului și a avut o contribuție esențială la conturarea romanului de benzi desenate cu valoare artistică.

De altfel, după cel de-al Doilea Război Mondial, Zórád a muncit în presă, unde a realizat grafică și caricaturi. Ulterior, a fost grafician al revistei de cuvinte încrucișate Füles (Urechiatul). Primul său roman de benzi desenate, după Winnetou al lui Karl May, a fost publicat în 1957. Deși el nu a considerat romanul ca fiind unul de valoare, acesta are o mare importanță deoarece este primul în care sunt folosite așa-zisele “bule de vorbire” în locul cuvintelor scrise în partea de jos a imaginilor, cum se practica până atunci în Ungaria.
În anii ’70-’80, mai multe din lucrările artistului au apărut în albume care includeau și picturi de câte o pagină. Acestea sunt, de altfel, și în ziua de azi păstrate cu sfințenie de către colecționari.

În jurul anului 1970, Zórád a pus în aplicare pentru prima dată colajul ca tehnică, care a devenit “marca sa înregistrată”. Pentru a crea o atmosferă potrivită și pentru a sugera contextul, el a amplasat bucăți de fotografii și stampe între desene.
Zórád a rămas în memoria artistică nu doar datorită benzilor desenate, ci și datorită ilustrațiilor din cărți și reviste, precum și datorită diafilmelor realizate începând cu 1952. El a creat ilustrații care au însoțit operele scriitorilor săi favoriți: Krúdy Gyula, Mikszáth Kálmán și Móricz Zsigmond. El nu a întors spatele nici vocației sale inițiale, pictura: a avut expoziții numeroase cu acuarelele sale atât în Ungaria, cât și în străinătate.

(Susa: Wikipedia)

Să redescoperim cetatea!

Anul trecut, Zilele Sfântului Ladislau au fost organizate pentru prima dată în cetatea Oradiei, un loc de desfășurare pe care îl merită evenimentul. Atunci încă erau în desfășurare lucrările de restaurare, însă în acest an, cetatea îi așteaptă pe vizitatori în toată splendoarea ei. Similar anilor trecuți, și în acest an doritorii vor putea descoperi cetatea sub ghidajul profesioniștilor.
Vizitarea ghidată a cetății va avea loc în 24 iunie, între orele 14:00 și 16:00 (ghidaj în limba română și în limba maghiară), precum și în 25 și în 26 iunie, între orele 11:00 și 17:00. Cei care doresc să participe la tururile ghidate sunt rugați să se înscrie la biroul de informații al festivalului.
Cetatea îi așteaptă pe vizitatori, iar ghizii profesioniști sunt pregătiți să împărtășească participanților numeroase curiozăți și informații mai puțin cunoscute.

Oradea noastră

De la an la an, organizatorii Zilelor Sfântului Ladislau se străduiesc tot mai mult să tranforme festivalul – mutat anul trecut în locul pe care îl merită, cetatea Oradiei – într-un loc unde vizitatorii pot nu doar să participe la evenimente culturale, dar și să reîntâlnească vechi cunoștințe și prieteni pe care nu i-au văzut de multă vreme. În acest spirit se va organiza și anul acesta întâlnirea orădenilor stabiliți în altă parte. Evenimentul va avea loc în 26 iunie, de la ora 11:00.
Cine nu a trăit experiența aceea în care, la un moment dat, oriunde ar umbla în lume, se întâlnește cu o veche cunoștință din Oradea sau cu un necunoscut care are o legătură cu orașul Sfântului Ladislau? Cei originari din Oradea, dar care acum trăiesc în altă parte, se întorc întotdeauna cu drag și cu bucurie în orașul lor iubit, iar în cadrul Zilelor Sfântului Ladislau, un punct important din program este întâlnirea în cadrul căreia se povestește cu nostalgie despre Oradea de altădată.
La întâlnire sunt așteptați nu doar cei plecați din Oradea, ci toți cei care ar dori să afle mai multe despre trecutul și prezentul orașului și ar vrea să discute atât cu cei care locuiesc aici, cât și cu cei reveniți în oraș din toate colțurile lumii.

În timpul domniei Regelui Ladislau au avut loc primele sanctificări în Ungaria?

În timpul domniei Regelui Ladislau, în 1083 au avut loc primele sanctificări din Ungaria. Sanctificările aveau proceduri stricte. Cultul sfinților era păstrat prin zile de sărbătoare, iar viețile sfinților dădeau naștere la legende. În 1083 au fost sanctificați simultan Regele Ștefan și Prințul Emeric, episcopul martir Gellért, precum și pustnicii András și Benedek Sanctificările au constituit și un act politic: prin acest gest, Ladislau a vrut să sublinieze în fața lumii faptul că, chiar și după deceniile zdruncinate care au trecut de la moartea Sfântului Ștefan, Ungaria a rămas o țară creștină care continuă politica Regelui Ștefan cel Sfânt.

Un muzeu din Oradea poartă numele Sfântului Ladislau?

Muzeul de Artă Bisericească Sfântul Ladislau poate fi vizitat în clădirea Catedralei Romano-Catolice Înălțarea Maicii Domnului. Colecția permanentă de artă bisericească a fost înnoită și îmbogățită în 2015. Colecția, care a devenit mai plăcută din punct de vedere estetic și mai relevantă din punct de vedere al tematicii, își așteaptă vizitatorii cărora angajații de la Biroul de Turism Religios le stau la dispoziție.

Ce adăpostește relicviarul Sfântului Ladislau din Oradea?

Relicviarul adăpostește una din bucățile craniului Sfântului Ladislau, mai precis osul cefei. Acest os a fost donat Catedralei din Oradea în 1775 de către episcopul Zichy Ferenc. Această relicvă reprezintă unul din cele mai cunoscute și cele mai frumoase elemente din colecția Muzeului de Artă Bisericească Sfântul Ladislau. Relicviarul, care înfățișează chipul Sfântului Ladislau, a fost realizat în 1892 și nu este nici identic, nici nu este o copie a celui din Győr.

În Oradea se va deschide în curând un muzeu în stil secesionist?

O insituție care va avea deocamdată statut de centru turistic, însă care va deveni muzeu se va deschide cel mai probabil în cursul lunii martie în cunoscuta vilă Darvas–La Roche. Clădirea va găzdui inițial un centru turistic pentru că procesul transformării în muzeu este unul îndelungat, însă după redactarea și centralizarea documentelor necesare, precum și după primirea autorizațiilor și aprobărilor necesare, în centrul Oradiei va exista un muzeu în stil secesionist. În clădirea care păstrează elemente geometrice specifice Secessionului vienez se va afla și o sală de expoziții, iar inițiatorii proiectului speră ca lucrările de restaurare interioară și exterioară a clădirii să înceapă în curând.

Relicviarul Sfântului Ladislau a avut un rol în exercitarea justiției?

După sanctificarea Sfântului Ladislau, care a avut loc în 1192, rămășițele sale pământești au fost așezate în mormânt, însă craniul său a fost introdus într-un relicviar sub formă de bust, care a fost pus deasupra mormântului. Relicviarul a avut și un rol în justiție – cei care depuneau mărturie își puneau mâna pe acesta când jurau că vor spune adevărul. De altfel, craniul Sfântului Ladislau a fost prezent în toate momentele importante ale vieții națiunii maghiare, inclusiv pe câmpul de bătălie.